![\"\"](\"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2014\/10\/balon-meteorologic.jpg\")
<\/p>\nNe putem da seama de importanta meteorologiei in vietile noastre atunci cand ne surprinde vremea, stim asta cu totii. Probabil fiecare dintre noi a regretat faptul ca nu s-a informat mai bine despre ce-l asteapta cand vreo ploaie sau vreun vant i-a distrus un eveniment important din viata.
\n
\nConcluzia e ca, de fapt, meteorologii au grija de noi. Atunci cand stim sa-i ascultam. Iar ei, la randul lor, \u201casculta\u201d vremea cu ajutorul satelitilor, statiilor meteo terestre, aparatelor speciale montate pe avioane si, instrumentele de baza, baloanele meteorologice. <\/p>\n
Acestea din urma sunt considerate cele mai importante instrumente meteorologice pentru specialistii in domeniu, iar motivul este cat se poate de simplu: sunt cele mai complete, cele mai precise in masurarea temperaturii, a vantului, umiditatii si presiunii atmosferice. <\/p>\n
Inainte de a aparea balonul meteorologic, a trebuit sa apara balonul. Mai precis, balonul cu aer cald. Acesta a fost inventat de fratii Joseph \u015fi Jacques Montgolfier, in Franta anului 1783.
\nA durat insa mai bine de un secol pana ca aceasta inventie sa fie folosita si pentru a afla mai multe despre vreme. Inceputurile au venit in ultimii ani ai secolului XIX si \u201cresponsabilul\u201d este L\u00e9on Teisserenc de Bort, un meteorolog, de asemenea francez. <\/p>\n
Acesta \u2013 precum si ceilalti meteorologi experimentali din acea perioada, foloseau o metoda relativ primitiva si care astazi ar starni hohote de ras, cu siguranta. Mai precis, ei puneau aparatele necesare masurarii \u2013 unele la fel de primitive si dadeau drumul balonului umflat cu aer cald, care seara, din cauza temperaturii, se racea si dispozitivul cadea pe pamant. Problema era ca acesta cadea, de multe ori, la zeci sau chiar sute de kilometri de locul in care era lansat, ceea ce facea foarte dificila recuperarea sa si, totodata, a datelor.<\/p>\n
Cu timpul insa, lucrurile s-au schimbat si baloanele meteorologice de astazi au devenit variante foarte moderne ale \u201cstramosilor\u201d lor. <\/p>\n
<\/p>\n
In prezent sunt 3 tipuri de baloane extrem de folosite: <\/p>\n
Unul este cel sub forma unei \u201cbule de cauciuc\u201d inchise, dotate cu aerosonde radio care, prin senzori, inregistreaza presiunea aerului, umiditatea si temperatura, transmitand apoi datele peste pamant. Desi aceste baloane se sparg destul de rapid, aerosondele \u201csupravietuiesc\u201d, ajungand pe pamant neatinse datorita faptului ca au o parasuta ce se deschide automat. <\/p>\n
Urmatoarele doua sunt din categoria celor care raman mult mai mult timp in aer. Vorbim in primul rand de \u201cclasicele\u201d acestei categorii, adica cele denumite semi-permanente, apoi de \u201cmodernele\u201d baloane sub super-presiune, care reusesc sa \u201curce\u201d cel mai sus dintre toate.<\/p>\n
Ambele din aceasta a doua categorie isi trimit datele catre sateliti si ambele raman in aer timp de cateva luni.<\/p>\n
De ce, cand avem sateliti meteo si sonde meteo montate pe avioane, baloanele meteorologice raman in continuare primele si cele mai importante repere? <\/p>\n
Ei bine, avantajul in fata satelitilor meteo este acela ca baloanele sunt chiar \u201cacolo\u201d, in centrul actiunii, inregistreaza direct datele de temperatura, umiditate si presiune, spre deosebire de sateliti. <\/p>\n
Cat despre avantajul in fata aparatelor montate pe avioane, acestea, din cauza miscarii aeronavelor, nu pot masura umiditatea si presiunea. Concluzia e ca tot \u201cbatranul\u201d balon e cel pe care te poti baza pentru a sti vremea. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De ce, c\u00e2nd avem sateli\u021bi meteo \u0219i sonde meteo montate pe avioane, baloanele meteorologice r\u0103m\u00e2n \u00een continuare primele \u0219i cele mai importante repere ale prognozei? <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2701,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":true,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[5],"class_list":["post-175","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-meteorologie","tag-util"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/balon-meteorologic.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/175","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=175"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/175\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2702,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/175\/revisions\/2702"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2701"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=175"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=175"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=175"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}