Apropierea M\u0103rii Negre imprim\u0103 climei ora\u0219ului o influen\u021b\u0103 aparte, varia\u021bia temperaturilor fiind relativ mic\u0103 de la zi la noapte \u0219i de la un anotimp la altul fa\u021b\u0103 de restul regiunilor \u021b\u0103rii. Acest fapt se datoreaz\u0103 capacit\u0103\u021bii apei m\u0103rii de a \u00eenmagazina c\u0103ldur\u0103 \u0219i de a o elibera treptat (iarna), \u00eens\u0103 are \u0219i un rol ponderator asupra maximelor termice (vara).<\/p>\n
Cantit\u0103\u021bile de precipita\u021bii sunt printre cele mai sc\u0103zute din \u021bar\u0103 (397 de mm conform mediei 1961-1990), mai pu\u021bin plou\u00e2nd doar \u00een Delta Dun\u0103rii. Cu toate acestea, de-a lungul timpului Marea Neagr\u0103 a produs cicloni excep\u021bionali \u00een Dobrogea ale c\u0103ror recorduri na\u021bionale de precipita\u021bii stau \u0219i ast\u0103zi \u00een picioare.<\/p>\n
<\/a> Nebulozitatea este ridicat\u0103 iarna, \u00een general atunci c\u00e2nd nu sunt cicloni care s\u0103 afecteze zona, apa cald\u0103 a M\u0103rii Negre \u00een contrast cu temperatura mai sc\u0103zut\u0103 din aer conduce la producerea unor episoade \u00eendelungi cu cea\u021b\u0103 groas\u0103.<\/p>\n Regimul precipita\u021biilor este deficitar \u00een compara\u021bie cu majoritatea restului teritoriului Rom\u00e2niei, luna decembrie av\u00e2nd o medie de 33 de mm, ianuarie 26 de mm iar februarie doar 23 de mm. \u00cen general precipita\u021biile sunt sub form\u0103 de ploaie, ninsorile fiind rare, \u00eens\u0103 \u0219i atunci c\u00e2nd se produc o fac sub form\u0103 de viscole violente, cu viteze foarte mari ale v\u00e2ntului \u0219i cantit\u0103\u021bi mari de z\u0103pad\u0103, un exemplu fiind perioada 3-4 ianuarie 2008, c\u00e2nd \u00eentreg ora\u0219ul a fost paralizat, iar persisten\u021ba stratului de z\u0103pad\u0103 pe sol a fost printre cele mai mari de c\u00e2nd s-a \u00eenfiin\u021bat sta\u021bia meteo. Nu de pu\u021bine ori s-a \u00eent\u00e2mplat ca furtunile de iarn\u0103 s\u0103 fie at\u00e2t de puternice \u00eenc\u00e2t s\u0103 erodeze plajele pe kilometri \u00eentregi, valurile m\u0103rii fiind \u00eempinse spre \u021b\u0103rm de v\u00e2nturi cu viteze de peste 80-90 de km\/h, plajele necesit\u00e2nd lucr\u0103ri serioase de reamenajare \u00eenaintea debutului sezonului estival. Un astfel de eveniment a avut loc pe data de 3 decembrie 2012, c\u00e2nd viteza v\u00e2ntului a dep\u0103\u0219it 100 de km\/h la \u021b\u0103rm \u0219i 130 de km\/h \u00een largul m\u0103rii!<\/p>\n O particularitate interesant\u0103 a episoadelor de tip viscol \u00een Constan\u021ba, mai ales pe situa\u021bii limit\u0103 ploaie\/ninsoare este urm\u0103toarea: se \u00eent\u00e2mpl\u0103 des ca \u00een zona litoral\u0103 \u0219i peninsular\u0103 a ora\u0219ului precipita\u021biile s\u0103 fie sub form\u0103 de lapovi\u021b\u0103 sau ninsoare care cade la temperaturi de aproximativ 0 grade, f\u0103r\u0103 depunere, \u00een timp ce 5 km mai la vest, \u00een zona cartierelor Br\u0103tianu \u0219i Palas (unde altitudinea este mai ridicat\u0103, \u00eentre 50-100 de metri) se poate depune strat de z\u0103pad\u0103 de peste 20 de cm. Desigur, acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 tot datorit\u0103 M\u0103rii Negre, care \u00eenc\u0103lze\u0219te aerul pe o distan\u021b\u0103 de c\u00e2\u021biva kilometri fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rm.<\/p>\n <\/a> Cantit\u0103\u021bile de precipita\u021bii sunt \u00een general sc\u0103zute, \u00eens\u0103 pot ie\u0219i foarte mult din tipare c\u00e2nd un ciclon intens afecteaz\u0103 zona; cu toate acestea respectivele depresiuni nu sunt suficient de dese \u00eenc\u00e2t s\u0103 contribuie considerabil la cre\u0219terea mediilor lunare multianuale ale precipita\u021biilor. Media lunii martie este de 27 de mm, pe aprilie se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een medie 30 de mm, luna cea mai ploioas\u0103 a prim\u0103verii fiind mai, cu 38 de mm.<\/p>\n Un eveniment cu totul excep\u021bional s-a petrecut \u00een prim\u0103vara anului 2003 pe data de 8 aprilie, c\u00e2nd un val anormal de frig a adus precipita\u021bii sub form\u0103 de z\u0103pada, \u00een vestul ora\u0219ului depun\u00e2ndu-se chiar un strat de aproximativ 6-7 cm! Trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu \u00eens\u0103 a venit vara, cu temperaturi de 29-30 de grade, fiind printre cele mai bru\u0219te treceri de la iarn\u0103 la var\u0103 din istoria ora\u0219ului.<\/p>\n <\/a> Aceea\u0219i briz\u0103 a m\u0103rii face ca temperaturile s\u0103 fie cu c\u00e2teva grade mai sc\u0103zute \u00een zona litoral\u0103 (unde se afl\u0103 \u0219i sta\u021bia meteo ANM) dec\u00e2t \u00een cea continental\u0103 a ora\u0219ului. De aceea \u00een ani precum 1927 sau 2007 \u0219ansele ca temperaturile s\u0103 fi dep\u0103\u0219it 40 de grade \u00een vestul ora\u0219ului sunt mari, \u00eens\u0103 nu exist\u0103 date oficiale confirmate \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103.<\/p>\n \u00cen schimb, nop\u021bile cu temperaturi minime de peste 20 de grade sunt frecvente, f\u0103c\u00e2nd astfel aerul greu respirabil, disconfortul termic resim\u021bit pe timpul nop\u021bii aici fiind printre cele mai mari din Rom\u00e2nia \u00een decursul sezonului cald.<\/p>\n Media multianual\u0103 a temperaturii \u00een luna iunie este de 19,5 grade, \u00een iulie de 22,2 grade \u00een timp ce august are de asemenea o medie foarte ridicat\u0103, de 22 grade Celsius. O situa\u021bie deosebit\u0103 s-a petrecut \u00een primele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ale lunii august 2010, c\u00e2nd s-au \u00eenregistrat \u00een fiecare noapte temperaturi de peste 20 de grade iar \u00een unele nop\u021bi chiar \u0219i peste 25 de grade. Tot atunci \u00een apa M\u0103rii Negre s-au m\u0103surat cele mai ridicate temperaturi \u00eenregistrate vreodat\u0103, de 31-32 de grade!<\/p>\n Nebulozitatea \u00een ora\u0219ul lui Ovidiu este printre cele mai sc\u0103zute din \u021bar\u0103 pe timpul verii, litoralul rom\u00e2nesc fiind, consider\u0103m noi, printre cele mai bune zone turistice din Europa \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103 nu se \u00eenregistreaz\u0103 maxime termice de 40 de grade ca pe coastele mediteraneene ale Spaniei, Croa\u021biei sau Greciei, temperaturile fiind \u00een majoritatea timpului perfecte pentru plaj\u0103 sau alte activit\u0103\u021bi \u00een aer liber (\u00een jur de 28 de grade), \u00een condi\u021biile unui cer mai mult senin.<\/p>\n Adesea vara se dezvolt\u0103 \u00een partea continental\u0103 a Dobrogei furtuni puternice datorate convergen\u021bei aerului provocat\u0103 de briza M\u0103rii Negre, \u00eens\u0103 aceste furtuni nu afecteaz\u0103 dec\u00e2t foarte rar \u0219i ora\u0219ul, aproape singurele surse de precipita\u021bii fiind fronturile vestice sau ciclonii dezvolta\u021bi pe Marea Neagr\u0103, spre exemplu contrastul \u00eentre mediile cantit\u0103\u021bilor de precipita\u021bii la Cernavod\u0103<\/a> fa\u021b\u0103 de Constan\u021ba fiind relativ mare. \u00cen luna iunie media multianual\u0103 a precipita\u021biilor este de 40 de mm, \u00een iulie 30 de mm, \u00een timp ce august este de asemenea o luna secetoas\u0103, cu doar 33 de mm.<\/p>\n Aceste medii ale precipita\u021biilor \u00eens\u0103 pot fi „mincinoase” \u00een anumite cazuri, mai ales atunci c\u00e2nd centrul unui ciclon aflat \u00een vestul bazinului M\u0103rii Negre este aproape de ora\u0219. Un exemplu este ziua de 28 august 2004, c\u00e2nd s-a petrecut un eveniment posibil o dat\u0103 la c\u00e2teva sute de ani: \u00een numai 18 ore la sta\u021bia meteo Constan\u021ba au c\u0103zut 195 de mm, dep\u0103\u0219ind precedentul record de aproape dou\u0103 ori, aceast\u0103 cantitate de ap\u0103 fiind de altfel \u0219i printre cele mai ridicate \u00eenregistrate vreodat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00eentr-un interval de 24 de ore! Litoralul M\u0103rii Negre \u0219i implicit \u0219i zona Constan\u021bei sunt de asemenea notorii pentru cea mai mare frecven\u021b\u0103 a evenimentelor turbionare din \u021bar\u0103, aproape \u00een fiecare an dezvolt\u00e2ndu-se trombe marine de-a lungul coastei litorale, multe dintre ele fiind surprinse pe camerele video sau aparatele foto ale turi\u0219tilor.<\/p>\n <\/a> Precipita\u021biile sunt pu\u021bine \u00een ora\u0219ul de pe malul M\u0103rii Negre \u0219i toamna, luna septembrie av\u00e2nd o medie de 30 de mm, octombrie 31 de mm, luna cu cele mai bogate precipita\u021bii fiind noiembrie cu 43 de mm, aceasta fiind de altfel \u0219i cea mai umed\u0103 lun\u0103 din an.<\/p>\n Ocazional toamna Dobrogea este afectat\u0103 de cicloane retrograde situate \u00een bazinul vestic al M\u0103rii Negre, acestea put\u00e2nd fi chiar foarte violente, cum s-a \u00eent\u00e2mplat pe 19 octombrie 2011, c\u00e2nd viteza v\u00e2ntului a dep\u0103\u0219it izolat 100 de km\/h iar valurile m\u0103rii au atins o \u00een\u0103l\u021bime de 6-7 metri la \u021b\u0103rm! Acelea\u0219i cicloane retrograde pot aduce cantit\u0103\u021bi foarte importante de precipita\u021bii, la fel ca pe timpul verii, un astfel de exemplu fiind perioada 20-22 septembrie 2005 c\u00e2nd \u00een Constan\u021ba au c\u0103zut nu mai pu\u021bin de 127 de mm, ziua de 22 septembrie r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een memoria multora datorit\u0103 inunda\u021biilor catastrofale produse la Costine\u0219ti<\/a> ce au curmat via\u021ba a 6 oameni.<\/p>\n Vremea Constanta pe 15 zile<\/a> Vara \u00een Constan\u021ba acoperirea cu nori este printre cele mai sc\u0103zute din \u021bar\u0103 vara, litoralul rom\u00e2nesc fiind, consider\u0103m noi, printre cele mai bune zone turistice din Europa \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103 nu se \u00eenregistreaz\u0103 maxime termice de 40 de grade ca pe coastele mediteraneene ale Spaniei sau Greciei, temperaturile fiind \u00een majoritatea timpului perfecte pentru plaj\u0103 sau alte activit\u0103\u021bi \u00een aer liber (\u00een jur de 28 de grade), \u00een condi\u021biile unui cer mai mult senin. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":560,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[22],"tags":[5,17,16,15],"class_list":["post-558","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-clima","tag-util","tag-vremea-in-august","tag-vremea-in-iulie","tag-vremea-in-iunie"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2015\/07\/constanta.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/558","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=558"}],"version-history":[{"count":16,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/558\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3607,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/558\/revisions\/3607"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/media\/560"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=558"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=558"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=558"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nIarna la Constan\u021ba<\/strong> este \u00een general una bl\u00e2nd\u0103, influen\u021ba M\u0103rii Negre f\u0103c\u00e2ndu-se sim\u021bit\u0103 din plin. Cea mai rece lun\u0103 a iernii este ianuarie, cu o medie de -0,3 grade, iar cea mai cald\u0103 decembrie, cu 2,6 grade, luna februarie av\u00e2nd o medie de 0,8 grade Celsius. Cea mai sc\u0103zut\u0103 temperatur\u0103 \u00eenregistrat\u0103 iarna a fost de -25 de grade pe 10 februarie 1929, \u00eens\u0103 ierni dure au mai fost \u0219i \u00een 1954, 1963, 1985 sau 2006. Maximele termice sunt rar negative iarna iar minimele la fel de rar coboar\u0103 sub -10 grade Celsius. \u00cen general o dat\u0103 la 10 ani se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca apa m\u0103rii s\u0103 \u00eenghe\u021be chiar \u0219i c\u00e2teva sute de metri fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rm, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 2006 sau 2010. \u00cen 1929 \u00een schimb Marea Neagr\u0103 a \u00eenghe\u021bat pe 5 km fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rm, produc\u00e2ndu-se adev\u0103rate iceberguri la topirea p\u0103turii compacte de ghea\u021b\u0103! De\u0219i temperaturile nu sunt deosebit de sc\u0103zute \u00een Constan\u021ba iarna, v\u00e2ntul puternic cvasi-permanent face ca temperatura resim\u021bit\u0103 de corpul uman s\u0103 fie mult mai sc\u0103zut\u0103 dec\u00e2t \u00een alte regiuni ale \u021b\u0103rii, unde v\u00e2ntul este preponderent calm.<\/p>\n
\nPrim\u0103vara \u00een ora\u0219ul Constan\u021ba<\/strong> este moderat\u0103 at\u00e2t termic c\u00e2t \u0219i sub aspectul precipita\u021biilor, acesta fiind \u0219i primul anotimp din an c\u00e2nd temperaturile \u00eencep s\u0103 fie mai sc\u0103zute dec\u00e2t \u00een restul \u021b\u0103rii, rolul tampon al M\u0103rii Negre f\u0103c\u00e2ndu-se din plin sim\u021bit. Media lunar\u0103 pe martie este de 4,4 grade, pe aprilie 9,3 grade, \u00een timp ce luna mai are o medie de 15,1 grade Celsius. \u00cen special \u00een prima parte a prim\u0103verii se mai pot dezvolta cicloni puternici cu viteze foarte mari ale v\u00e2ntului \u0219i ploi persistente, dar ace\u0219tia devin tot mai rari pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenaint\u0103m \u00eenspre luna mai.<\/p>\n
\nVara la Constan\u021ba<\/strong> este moderat\u0103 termic, aproape zilnic circula\u021bia \u00een straturile inferioare ale troposferei f\u0103c\u00e2ndu-se dinspre est, briza m\u0103rii ponder\u00e2nd mult maximele \u00een compara\u021bie cu zona continental\u0103 a Dobrogei. Extrem de rar se \u00eenregistreaz\u0103 temperaturi de peste 35 de grade, de\u0219i acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een mai multe r\u00e2nduri \u00een vara anului 2000, iar pe 25 iulie 2007 sta\u021bia meteo a \u00eenregistrat chiar \u0219i o valoare de 38,0 grade, la doar 0,5 grade de recordul absolut al ora\u0219ului de pe 10 august 1927.<\/p>\n![\"constanta\"](\"\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2015\/07\/constanta-300x199.jpg\")
<\/p>\n
\nToamna \u00een Constan\u021ba<\/strong> este una moderat\u0103 termic \u0219i \u00een general f\u0103r\u0103 excese ale precipita\u021biilor. Temperatura medie multianual\u0103 a lunii septembrie poate fi considerat\u0103 \u00eenc\u0103 una de var\u0103, (18,5 grade), \u00een timp ce octombrie are o medie de 13,5 grade. Cea mai sc\u0103zut\u0103 medie este bine\u00een\u021beles \u00een noiembrie (7,5 grade), c\u00e2nd apar \u0219i primele manifest\u0103ri hibernale ale vremii, spre sf\u00e2r\u0219itul lunii.<\/p>\nPrognozele vremea.ro pentru jude\u021bul Constan\u021ba:<\/h3>\n
\nVremea Constanta pe ore<\/a>
\nVremea Mamaia<\/a>
\nVremea Navodari<\/a>
\nVremea Eforie Nord<\/a>
\nVremea Eforie Sud<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"