{"id":918,"date":"2019-06-07T09:42:18","date_gmt":"2019-06-07T06:42:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.vremea.ro\/?p=918"},"modified":"2023-10-10T12:14:57","modified_gmt":"2023-10-10T09:14:57","slug":"clima-cluj-napoca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/clima-cluj-napoca\/","title":{"rendered":"Caracteristici climatologice ale municipiului Cluj-Napoca"},"content":{"rendered":"<p>Cluj-Napoca este al doilea cel mai mare ora\u0219 din Rom\u00e2nia dup\u0103 Bucure\u0219ti, din punct de vedere al num\u0103rului de locuitori. Este un ora\u0219 turistic, dar mai ales cunoscut pentru universit\u0103\u021bile de prestigiu, unde \u00eenva\u021b\u0103 peste 120.000 de studen\u021bi.<\/p>\n<p>Ora\u0219ul este situat \u00een Depresiunea Colinar\u0103 a Transilvaniei, \u00een zona central-nord-vestic\u0103 a Rom\u00e2niei, fiind m\u0103rginit la sud de Dealul Feleacului, la nord de dealurile Lomb \u0219i Hoia, iar la est \u0219i vest de valea Some\u0219ului Mic. \u00cen apropiere (la aproximativ 30 de kilometri) se afl\u0103 Mun\u021bii Apuseni, mun\u021bi care influen\u021beaz\u0103 desf\u0103\u0219urarea evenimentelor meteo pe aproape \u00eentreg parcursul anului.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p>Clima Clujului este temperat-continental\u0103, cu u\u0219oare influen\u021be oceanice, \u00eens\u0103 fiind un ora\u0219 situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile \u0219i precipita\u021biile pot fi diferite de la cartier la cartier. Temperatura medie anual\u0103 \u00een Cluj-Napoca este de 8,2 grade Celsius iar media precipita\u021biilor este de 557 de milimetri.<\/p>\n<ul>\n<li><a href=\"#iarna\">Iarna la Cluj-Napoca<\/a><\/li>\n<li><a href=\"#primavara\">Prim\u0103vara la Cluj-Napoca<\/a><\/li>\n<li><a href=\"#vara\">Vara la Cluj-Napoca<\/a><\/li>\n<li><a href=\"#toamna\">Toamna la Cluj-Napoca<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<p><a name=\"iarna\"><\/a><br \/>\n<strong>Iarna la Cluj<\/strong> este \u00een general r\u0103coroas\u0103, cu temperaturi ce pot cobor\u00ee sub -20 de grade \u00een cele mai reci zile. Cele mai reci zone ale ora\u0219ului sunt vestul \u0219i estul (cartierul Grigorescu, respectiv M\u0103r\u0103\u0219ti \u0219i Some\u0219eni), datorit\u0103 pozi\u021bion\u0103rii \u00een valea Some\u0219ului Mic, unde inversiunile termice sunt cele mai pronun\u021bate. Cartierele mai \u00eenalte, Bun\u0103 Ziua, Zorilor sau Gruia au parte de temperaturi ceva mai bl\u00e2nde pe parcursul iernii, mai ales c\u00e2nd se instaleaz\u0103 un regim anticiclonic. Uneori, diferen\u021bele de temperatur\u0103 \u00eentre zona joas\u0103 \u0219i cea \u00eenalt\u0103 a ora\u0219ului pot fi de p\u00e2n\u0103 la 10 grade Celsius. Temperatura minima absolut\u0103 \u00eenregistrat\u0103 a fost de -34,2 grade pe data de 23 ianuarie 1963, temperaturi foarte sc\u0103zute mai \u00eenregistr\u00e2ndu-se \u0219i pe 11 februarie 1929 (-32 de grade) sau 13 ianuarie 1985 (-26 de grade). Trebuie precizat faptul c\u0103 \u00een ultimii 30 de ani temperatura nu a mai cobor\u00e2t sub -23 de grade la sta\u021bia meteo, \u00eens\u0103 minime neoficiale de p\u00e2n\u0103 la -27 de grade au fost \u00eenregistrate la \u00eenceputul lunii februarie 2012 \u00een partea estic\u0103 a ora\u0219ului.<\/p>\n<p>Precipita\u021biile iarna sunt \u00een general deficitare spre deosebire de celelalte anotimpuri, media pe luna decembrie fiind de 33,3 mm, pe ianuarie 26,3 mm, \u00een timp ce februarie este cea mai secetoas\u0103 luna (nu doar din iarn\u0103, ci din \u00eentreg anul), cu doar 23,3 mm. Forma precipita\u021biilor este \u00een general solid\u0103, \u00eens\u0103 pe fondul tendin\u021bei de \u00eenc\u0103lzire din ultimii ani, ponderea precipita\u021biilor sub form\u0103 de ploaie din totalul precipita\u021biilor este tot mai mare. Stratul de z\u0103pad\u0103 de obicei nu ajunge la grosimi foarte mari, datorit\u0103 efectului de umbrire al Mun\u021bilor Apuseni, care blocheaz\u0103 o mare parte din precipita\u021biile venite dinspre vestul Europei. Cele mai mari grosimi ale z\u0103pezii se ating \u00een cazul ciclonilor retrograzi, c\u00e2nd circula\u021bia aerului se reorienteaz\u0103 dinspre est. O astfel de situa\u021bie s-a semnalat pe data de 12 februarie 1984, c\u00e2nd s-a stabilit recordul de strat al ora\u0219ului \u00een perioada modern\u0103: 56 de centimetri.<\/p>\n<p><a name=\"primavara\"><\/a><br \/>\n<strong>Prim\u0103vara \u00een Cluj<\/strong> este un anotimp de tranzi\u021bie, moderat at\u00e2t termic c\u00e2t \u0219i din punct de vedere al precipita\u021biilor. \u00cen ultimii 15-20 de ani totu\u0219i aceast\u0103 tranzi\u021bie de la iarn\u0103 la var\u0103 s-a scurtat tot mai mult, \u00een luna mai deja put\u00e2ndu-se vorbi de temperaturi de var\u0103. \u00cen luna martie uneori mai apar manifest\u0103ri tardive ale iernii, cu ninsori moderate \u0219i temperaturi sc\u0103zute, foarte rar acest lucru \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se \u0219i \u00een prima parte a lunii aprilie. Un exemplu relativ recent este cel de la sf\u00e2r\u0219itul lunii martie 2013, c\u00e2nd a nins moderat spre abundent mai ales \u00een cartierele mai \u00eenalte ale ora\u0219ului, iar stratul de z\u0103pad\u0103 a ajuns p\u00e2n\u0103 la 15 centimetri.<\/p>\n<p><a href=\"\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/cluj-primavara.jpg\" rel=\"attachment wp-att-922\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/cluj-primavara-300x170.jpg\" alt=\"cluj primavara\" width=\"300\" height=\"170\" class=\"aligncenter size-medium wp-image-922\" srcset=\"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/cluj-primavara-300x170.jpg 300w, https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/cluj-primavara-768x435.jpg 768w, https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/cluj-primavara-1024x580.jpg 1024w, https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/cluj-primavara-624x354.jpg 624w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p>Precipita\u021biile sunt mai abundente \u00een a doua parte a prim\u0103verii, c\u00e2nd de regul\u0103 apar \u0219i primele averse \u00eenso\u021bite de desc\u0103rc\u0103ri electrice. Media precipita\u021biilor pentru luna martie este de 25,1 mm, pe aprilie se acumuleaz\u0103 \u00een medie 43,3 mm iar \u00een luna mai 75,1 mm.<\/p>\n<p>\u00cen luna martie \u0219i \u00eenceputul lunii aprilie se \u00eenregistreaz\u0103 cele mai v\u00e2ntoase zile din \u00eentreg anul, datorit\u0103 frecven\u021bei mai ridicate a fronturilor atmosferice nord-vestice, provenite din zona M\u0103rii Nordului. \u00cen unele zile rafalele de v\u00e2nt pot atinge viteze \u0219i de 80-90 de km\/h, mai ales \u00een cartierele situate la o altitudine mai ridicat\u0103.<\/p>\n<p><a name=\"vara\"><\/a><br \/>\n<strong>Vara la Cluj<\/strong> este \u00een general moderat\u0103 termic, f\u0103r\u0103 excese de temperatur\u0103, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een zonele sudice ale Transilvaniei (unde maximele termice ajung c\u00e2teodat\u0103 \u0219i la 40 de grade Celsius). La acest lucru contribuie at\u00e2t proximitatea Mun\u021bilor Apuseni c\u00e2t \u0219i pozi\u021bionarea ora\u0219ului mai la nord \u00een regiune.<\/p>\n<p>Temperaturile se situeaz\u0103 \u00een cele mai multe zile \u00een intervalul 25-30 de grade, \u00eens\u0103 uneori, \u00een medie o dat\u0103 la 3-4 veri se \u00eenregistreaz\u0103 \u0219i temperaturi caniculare, de 35-36 de grade Celsius. Temperatura maxim\u0103 absolut\u0103 a fost \u00eenregistrat\u0103 pe data de 25 august 2012 (38,5 grade Celsius), precedentul record fiind de 38,0 grade (24 iulie 2007).<\/p>\n<p>Precipita\u021biile sunt cele mai consistente \u00een anotimpul cald, datorit\u0103 inciden\u021bei ridicate a fenomenelor convective, care produc cantit\u0103\u021bi mari de ap\u0103 \u00eentr-un timp foarte scurt. \u00cen luna iunie se acumuleaz\u0103 \u00een medie 85,9 mm (aceasta fiind \u0219i cea mai umed\u0103 luna a anului), \u00een iulie 84,5 mm, \u00een timp ce \u00een luna august se \u00eenregistreaz\u0103 o sc\u0103dere relativ brusc\u0103 a nivelului precipita\u021biilor: 66,9 mm.<\/p>\n<p><a href=\"\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/cluj-vara.jpg\" rel=\"attachment wp-att-921\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/cluj-vara-300x127.jpg\" alt=\"cluj vara\" width=\"300\" height=\"127\" class=\"aligncenter size-medium wp-image-921\" srcset=\"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/cluj-vara-300x127.jpg 300w, https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/cluj-vara-768x324.jpg 768w, https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/cluj-vara-1024x432.jpg 1024w, https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/cluj-vara-624x264.jpg 624w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p>Furtunile de var\u0103 \u00eenso\u021bite de desc\u0103rc\u0103ri electrice sunt frecvente, direc\u021bia lor predominant\u0103 fiind vest-est, acestea desprinz\u00e2ndu-se de pe Mun\u021bii Gil\u0103u \u0219i av\u00e2nd intensitatea maxim\u0103 \u00een cartierele vestice ale ora\u0219ului. \u00cen anumite situa\u021bii, c\u00e2nd circula\u021bia aerului este predominant\u0103 dinspre est, se formeaz\u0103 linii de convergen\u021b\u0103 \u00een partea vestic\u0103 a Carpa\u021bilor Orientali iar pe aceste linii furtuni deosebit de violente, care afecteaz\u0103 mai cu seam\u0103 cartierele estice ale ora\u0219ului (Some\u0219eni sau M\u0103r\u0103\u0219ti). De altfel, Clujul \u00eenregistreaz\u0103 cele mai puternice furtuni pe o circula\u021bie estic\u0103, de\u0219i cele venite dinspre Mun\u021bii Apuseni sunt mai frecvente. O furtun\u0103 foarte puternic\u0103 \u00eenso\u021bit\u0103 de v\u00e2nt de peste 120 de km\/h \u0219i grindin\u0103 medie s-a format pe data de 25 iulie 2011 deasupra zonei centrale a ora\u0219ului, provoc\u00e2nd pagube importante, zeci de copaci fiind dobor\u00e2\u021bi de v\u00e2nt.<br \/>\nDe notat faptul c\u0103 \u00een zona Clujului, \u00eempreun\u0103 cu partea estic\u0103 a Mun\u021bilor Apuseni, frecven\u021ba orajelor este printre cele mai mari din \u021bara, doar \u00een nordul Olteniei \u00eenregistr\u00e2ndu-se mai multe furtuni cu desc\u0103rc\u0103ri electrice.<\/p>\n<p><a name=\"toamna\"><\/a><br \/>\n<strong>Toamna \u00een Cluj<\/strong> este \u00een general mai rece fa\u021b\u0103 de alte zone din Transilvania, datorit\u0103 frecven\u021bei tot mai ridicate a maselor de aer venite dinspre nordul Europei. Cu toate acestea, \u00een luna septembrie \u00eenc\u0103 se mai pot \u00eenregistra temperaturi de var\u0103, care pot atinge chiar \u0219i pragul caniculei \u00een cele mai extreme situa\u021bii. Trecerea de la var\u0103 la toamn\u0103 t\u00e2rzie se face destul de brusc, pe parcursul unei singure luni, timp \u00een care se \u00eenregistreaz\u0103 \u0219i cele mai multe zile cu precipita\u021bii \u0219i v\u00e2nt puternic.<\/p>\n<p>Temperaturile pot cobor\u00ee de la 30-35 de grade la mijlocul lunii septembrie p\u00e2n\u0103 la -5 grade la mijlocul lunii octombrie, aceast\u0103 perioad\u0103 a anului fiind cea mai &#8222;<em>continentalizat\u0103<\/em>&#8221; \u00een zona Clujului. \u00cen unele sezoane temperaturile pl\u0103cute persist\u0103 p\u00e2n\u0103 la mijlocul lunii noiembrie, \u00eens\u0103 dac\u0103 se intaleaza un regim anticiclonic, greu de urnit, se formeaz\u0103 foarte frecvent cea\u021ba iar valorile termice sunt situate \u00een jurul pragului de 0 grade Celsius, \u00eencep\u00e2nd de la sf\u00e2r\u0219itul lunii octombrie.<\/p>\n<p>Precipita\u021biile au un regim deficitar pe parcursul toamnei, doar iarna \u00eenregistr\u00e2ndu-se cantit\u0103\u021bi mai sc\u0103zute (cu p\u00e2n\u0103 la 10-15 mm). \u00cen luna septembrie se acumuleaz\u0103 \u00een medie 33 de mm, \u00een octombrie 29,8 mm iar \u00een noiembrie 30,3 mm. Aceste valori reprezint\u0103 media multianual\u0103 a perioadei 1961-1990, dar \u00een ultimii 5-10 ani s-a remarcat o cre\u0219tere a nivelului precipita\u021biilor \u00een decursul toamnei, cu p\u00e2n\u0103 la 5-10 mm pe lun\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen luna septembrie se mai pot forma furtuni \u00eenso\u021bite de desc\u0103rc\u0103ri electrice \u0219i grindin\u0103, \u00eens\u0103 acestea au o frecven\u021b\u0103 mult mai sc\u0103zut\u0103 \u00een compara\u021bie cu lunile de var\u0103. \u00cen luna noiembrie apar \u00een general \u0219i primele manifest\u0103ri ale iernii: ninsori, ger, chiciur\u0103 sau polei. Sunt cazuri \u00een care ninsorile pot ap\u0103rea \u00eens\u0103 mult mai devreme, cum s-a \u00eent\u00e2mplat pe data de 13-14 octombrie 2009, c\u00e2nd a nins moderat cu prec\u0103dere \u00een zonele mai \u00eenalte ale ora\u0219ului \u0219i s-a depus chiar \u0219i un strat de z\u0103pada de 5-10 centimetri.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.vremea.ro\/cluj\/clujnapoca\/\" class=\"share-button twitter\" title=\"Vremea \u00een Cluj Napoca\"><span style=\"color:#000\">Vezi prognoza pe urm\u0103toarele zile pentru Cluj Napoca<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cluj Napoca este situat \u00een Depresiunea Colinar\u0103 a Transilvaniei, \u00een zona central-nord-vestic\u0103 a Rom\u00e2niei. Clima Clujului este temperat-continental\u0103, cu u\u0219oare influen\u021be oceanice, \u00eens\u0103 fiind un ora\u0219 situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile \u0219i precipita\u021biile pot fi diferite de la cartier la cartier. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":921,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[22],"tags":[5],"class_list":["post-918","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-clima","tag-util"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/cluj-vara.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/918","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=918"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/918\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3610,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/918\/revisions\/3610"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/media\/921"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=918"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=918"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.vremea.ro\/gt\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=918"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}