Caracteristici climatologice ale municipiului Cluj-Napoca

Cluj-Napoca este al doilea cel mai mare oraș din România după București, din punct de vedere al numărului de locuitori. Este un oraș turistic, dar mai ales cunoscut pentru universitățile de prestigiu, unde învață peste 120.000 de studenți.

Orașul este situat în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, în zona central-nord-vestică a României, fiind mărginit la sud de Dealul Feleacului, la nord de dealurile Lomb și Hoia, iar la est și vest de valea Someșului Mic. În apropiere (la aproximativ 30 de kilometri) se află Munții Apuseni, munți care influențează desfășurarea evenimentelor meteo pe aproape întreg parcursul anului.

Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice, însă fiind un oraș situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile și precipitațiile pot fi diferite de la cartier la cartier. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2 grade Celsius iar media precipitațiilor este de 557 de milimetri.


Iarna la Cluj este în general răcoroasă, cu temperaturi ce pot coborî sub -20 de grade în cele mai reci zile. Cele mai reci zone ale orașului sunt vestul și estul (cartierul Grigorescu, respectiv Mărăști și Someșeni), datorită poziționării în valea Someșului Mic, unde inversiunile termice sunt cele mai pronunțate. Cartierele mai înalte, Bună Ziua, Zorilor sau Gruia au parte de temperaturi ceva mai blânde pe parcursul iernii, mai ales când se instalează un regim anticiclonic. Uneori, diferențele de temperatură între zona joasă și cea înaltă a orașului pot fi de până la 10 grade Celsius. Temperatura minima absolută înregistrată a fost de -34,2 grade pe data de 23 ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11 februarie 1929 (-32 de grade) sau 13 ianuarie 1985 (-26 de grade). Trebuie precizat faptul că în ultimii 30 de ani temperatura nu a mai coborât sub -23 de grade la stația meteo, însă minime neoficiale de până la -27 de grade au fost înregistrate la începutul lunii februarie 2012 în partea estică a orașului.

Precipitațiile iarna sunt în general deficitare spre deosebire de celelalte anotimpuri, media pe luna decembrie fiind de 33,3 mm, pe ianuarie 26,3 mm, în timp ce februarie este cea mai secetoasă luna (nu doar din iarnă, ci din întreg anul), cu doar 23,3 mm. Forma precipitațiilor este în general solidă, însă pe fondul tendinței de încălzire din ultimii ani, ponderea precipitațiilor sub formă de ploaie din totalul precipitațiilor este tot mai mare. Stratul de zăpadă de obicei nu ajunge la grosimi foarte mari, datorită efectului de umbrire al Munților Apuseni, care blochează o mare parte din precipitațiile venite dinspre vestul Europei. Cele mai mari grosimi ale zăpezii se ating în cazul ciclonilor retrograzi, când circulația aerului se reorientează dinspre est. O astfel de situație s-a semnalat pe data de 12 februarie 1984, când s-a stabilit recordul de strat al orașului în perioada modernă: 56 de centimetri.


Primăvara în Cluj este un anotimp de tranziție, moderat atât termic cât și din punct de vedere al precipitațiilor. În ultimii 15-20 de ani totuși această tranziție de la iarnă la vară s-a scurtat tot mai mult, în luna mai deja putându-se vorbi de temperaturi de vară. În luna martie uneori mai apar manifestări tardive ale iernii, cu ninsori moderate și temperaturi scăzute, foarte rar acest lucru întâmplându-se și în prima parte a lunii aprilie. Un exemplu relativ recent este cel de la sfârșitul lunii martie 2013, când a nins moderat spre abundent mai ales în cartierele mai înalte ale orașului, iar stratul de zăpadă a ajuns până la 15 centimetri.

cluj primavara

Precipitațiile sunt mai abundente în a doua parte a primăverii, când de regulă apar și primele averse însoțite de descărcări electrice. Media precipitațiilor pentru luna martie este de 25,1 mm, pe aprilie se acumulează în medie 43,3 mm iar în luna mai 75,1 mm.

În luna martie și începutul lunii aprilie se înregistrează cele mai vântoase zile din întreg anul, datorită frecvenței mai ridicate a fronturilor atmosferice nord-vestice, provenite din zona Mării Nordului. În unele zile rafalele de vânt pot atinge viteze și de 80-90 de km/h, mai ales în cartierele situate la o altitudine mai ridicată.


Vara la Cluj este în general moderată termic, fără excese de temperatură, cum se întâmplă în zonele sudice ale Transilvaniei (unde maximele termice ajung câteodată și la 40 de grade Celsius). La acest lucru contribuie atât proximitatea Munților Apuseni cât și poziționarea orașului mai la nord în regiune.

Temperaturile se situează în cele mai multe zile în intervalul 25-30 de grade, însă uneori, în medie o dată la 3-4 veri se înregistrează și temperaturi caniculare, de 35-36 de grade Celsius. Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data de 25 august 2012 (38,5 grade Celsius), precedentul record fiind de 38,0 grade (24 iulie 2007).

Precipitațiile sunt cele mai consistente în anotimpul cald, datorită incidenței ridicate a fenomenelor convective, care produc cantități mari de apă într-un timp foarte scurt. În luna iunie se acumulează în medie 85,9 mm (aceasta fiind și cea mai umedă luna a anului), în iulie 84,5 mm, în timp ce în luna august se înregistrează o scădere relativ bruscă a nivelului precipitațiilor: 66,9 mm.

cluj vara

Furtunile de vară însoțite de descărcări electrice sunt frecvente, direcția lor predominantă fiind vest-est, acestea desprinzându-se de pe Munții Gilău și având intensitatea maximă în cartierele vestice ale orașului. În anumite situații, când circulația aerului este predominantă dinspre est, se formează linii de convergență în partea vestică a Carpaților Orientali iar pe aceste linii furtuni deosebit de violente, care afectează mai cu seamă cartierele estice ale orașului (Someșeni sau Mărăști). De altfel, Clujul înregistrează cele mai puternice furtuni pe o circulație estică, deși cele venite dinspre Munții Apuseni sunt mai frecvente. O furtună foarte puternică însoțită de vânt de peste 120 de km/h și grindină medie s-a format pe data de 25 iulie 2011 deasupra zonei centrale a orașului, provocând pagube importante, zeci de copaci fiind doborâți de vânt.
De notat faptul că în zona Clujului, împreună cu partea estică a Munților Apuseni, frecvența orajelor este printre cele mai mari din țara, doar în nordul Olteniei înregistrându-se mai multe furtuni cu descărcări electrice.


Toamna în Cluj este în general mai rece față de alte zone din Transilvania, datorită frecvenței tot mai ridicate a maselor de aer venite dinspre nordul Europei. Cu toate acestea, în luna septembrie încă se mai pot înregistra temperaturi de vară, care pot atinge chiar și pragul caniculei în cele mai extreme situații. Trecerea de la vară la toamnă târzie se face destul de brusc, pe parcursul unei singure luni, timp în care se înregistrează și cele mai multe zile cu precipitații și vânt puternic.

Temperaturile pot coborî de la 30-35 de grade la mijlocul lunii septembrie până la -5 grade la mijlocul lunii octombrie, această perioadă a anului fiind cea mai „continentalizată” în zona Clujului. În unele sezoane temperaturile plăcute persistă până la mijlocul lunii noiembrie, însă dacă se intaleaza un regim anticiclonic, greu de urnit, se formează foarte frecvent ceața iar valorile termice sunt situate în jurul pragului de 0 grade Celsius, începând de la sfârșitul lunii octombrie.

Precipitațiile au un regim deficitar pe parcursul toamnei, doar iarna înregistrându-se cantități mai scăzute (cu până la 10-15 mm). În luna septembrie se acumulează în medie 33 de mm, în octombrie 29,8 mm iar în noiembrie 30,3 mm. Aceste valori reprezintă media multianuală a perioadei 1961-1990, dar în ultimii 5-10 ani s-a remarcat o creștere a nivelului precipitațiilor în decursul toamnei, cu până la 5-10 mm pe lună.

În luna septembrie se mai pot forma furtuni însoțite de descărcări electrice și grindină, însă acestea au o frecvență mult mai scăzută în comparație cu lunile de vară. În luna noiembrie apar în general și primele manifestări ale iernii: ninsori, ger, chiciură sau polei. Sunt cazuri în care ninsorile pot apărea însă mult mai devreme, cum s-a întâmplat pe data de 13-14 octombrie 2009, când a nins moderat cu precădere în zonele mai înalte ale orașului și s-a depus chiar și un strat de zăpada de 5-10 centimetri.



Lasă un răspuns