Curiozități și statistici climatologice ale orașului Constanța

Orașul Constanța este situat în zona de sud-est a României, la intersecția spațiului litoral-pontic cu cel continental. În vest se află podișul Dobrogei de sud, iar în est este mărginit de apele Mării Negre. Clima orașului Constanța este una temperat continentală, cu influențe maritime datorită proximității Mării Negre. Regimul termic este printre cele mai ridicate din țară, media temperaturii multianuale fiind de aproximativ 11 grade Celsius.

Apropierea Mării Negre imprimă climei orașului o influență aparte, variația temperaturilor fiind relativ mică de la zi la noapte și de la un anotimp la altul față de restul regiunilor țării. Acest fapt se datorează capacității apei mării de a înmagazina căldură și de a o elibera treptat (iarna), însă are și un rol ponderator asupra maximelor termice (vara).

Cantitățile de precipitații sunt printre cele mai scăzute din țară (397 de mm conform mediei 1961-1990), mai puțin plouând doar în Delta Dunării. Cu toate acestea, de-a lungul timpului Marea Neagră a produs cicloni excepționali în Dobrogea ale căror recorduri naționale de precipitații stau și astăzi în picioare.


Iarna la Constanța este în general una blândă, influența Mării Negre făcându-se simțită din plin. Cea mai rece lună a iernii este ianuarie, cu o medie de -0,3 grade, iar cea mai caldă decembrie, cu 2,6 grade, luna februarie având o medie de 0,8 grade Celsius. Cea mai scăzută temperatură înregistrată iarna a fost de -25 de grade pe 10 februarie 1929, însă ierni dure au mai fost și în 1954, 1963, 1985 sau 2006. Maximele termice sunt rar negative iarna iar minimele la fel de rar coboară sub -10 grade Celsius. În general o dată la 10 ani se întâmplă ca apa mării să înghețe chiar și câteva sute de metri față de țărm, cum s-a întâmplat în 2006 sau 2010. În 1929 în schimb Marea Neagră a înghețat pe 5 km față de țărm, producându-se adevărate iceberguri la topirea păturii compacte de gheață! Deși temperaturile nu sunt deosebit de scăzute în Constanța iarna, vântul puternic cvasi-permanent face ca temperatura resimțită de corpul uman să fie mult mai scăzută decât în alte regiuni ale țării, unde vântul este preponderent calm.

Nebulozitatea este ridicată iarna, în general atunci când nu sunt cicloni care să afecteze zona, apa caldă a Mării Negre în contrast cu temperatura mai scăzută din aer conduce la producerea unor episoade îndelungi cu ceață groasă.

Regimul precipitațiilor este deficitar în comparație cu majoritatea restului teritoriului României, luna decembrie având o medie de 33 de mm, ianuarie 26 de mm iar februarie doar 23 de mm. În general precipitațiile sunt sub formă de ploaie, ninsorile fiind rare, însă și atunci când se produc o fac sub formă de viscole violente, cu viteze foarte mari ale vântului și cantități mari de zăpadă, un exemplu fiind perioada 3-4 ianuarie 2008, când întreg orașul a fost paralizat, iar persistența stratului de zăpadă pe sol a fost printre cele mai mari de când s-a înființat stația meteo. Nu de puține ori s-a întâmplat ca furtunile de iarnă să fie atât de puternice încât să erodeze plajele pe kilometri întregi, valurile mării fiind împinse spre țărm de vânturi cu viteze de peste 80-90 de km/h, plajele necesitând lucrări serioase de reamenajare înaintea debutului sezonului estival. Un astfel de eveniment a avut loc pe data de 3 decembrie 2012, când viteza vântului a depășit 100 de km/h la țărm și 130 de km/h în largul mării!

O particularitate interesantă a episoadelor de tip viscol în Constanța, mai ales pe situații limită ploaie/ninsoare este următoarea: se întâmplă des ca în zona litorală și peninsulară a orașului precipitațiile să fie sub formă de lapoviță sau ninsoare care cade la temperaturi de aproximativ 0 grade, fără depunere, în timp ce 5 km mai la vest, în zona cartierelor Brătianu și Palas (unde altitudinea este mai ridicată, între 50-100 de metri) se poate depune strat de zăpadă de peste 20 de cm. Desigur, acest lucru se întâmplă tot datorită Mării Negre, care încălzește aerul pe o distanță de câțiva kilometri față de țărm.


Primăvara în orașul Constanța este moderată atât termic cât și sub aspectul precipitațiilor, acesta fiind și primul anotimp din an când temperaturile încep să fie mai scăzute decât în restul țării, rolul tampon al Mării Negre făcându-se din plin simțit. Media lunară pe martie este de 4,4 grade, pe aprilie 9,3 grade, în timp ce luna mai are o medie de 15,1 grade Celsius. În special în prima parte a primăverii se mai pot dezvolta cicloni puternici cu viteze foarte mari ale vântului și ploi persistente, dar aceștia devin tot mai rari pe măsură ce înaintăm înspre luna mai.

Cantitățile de precipitații sunt în general scăzute, însă pot ieși foarte mult din tipare când un ciclon intens afectează zona; cu toate acestea respectivele depresiuni nu sunt suficient de dese încât să contribuie considerabil la creșterea mediilor lunare multianuale ale precipitațiilor. Media lunii martie este de 27 de mm, pe aprilie se înregistrează în medie 30 de mm, luna cea mai ploioasă a primăverii fiind mai, cu 38 de mm.

Un eveniment cu totul excepțional s-a petrecut în primăvara anului 2003 pe data de 8 aprilie, când un val anormal de frig a adus precipitații sub formă de zăpada, în vestul orașului depunându-se chiar un strat de aproximativ 6-7 cm! Trei săptămâni mai târziu însă a venit vara, cu temperaturi de 29-30 de grade, fiind printre cele mai bruște treceri de la iarnă la vară din istoria orașului.


Vara la Constanța este moderată termic, aproape zilnic circulația în straturile inferioare ale troposferei făcându-se dinspre est, briza mării ponderând mult maximele în comparație cu zona continentală a Dobrogei. Extrem de rar se înregistrează temperaturi de peste 35 de grade, deși acest lucru s-a întâmplat în mai multe rânduri în vara anului 2000, iar pe 25 iulie 2007 stația meteo a înregistrat chiar și o valoare de 38,0 grade, la doar 0,5 grade de recordul absolut al orașului de pe 10 august 1927.

Aceeași briză a mării face ca temperaturile să fie cu câteva grade mai scăzute în zona litorală (unde se află și stația meteo ANM) decât în cea continentală a orașului. De aceea în ani precum 1927 sau 2007 șansele ca temperaturile să fi depășit 40 de grade în vestul orașului sunt mari, însă nu există date oficiale confirmate în această privință.

În schimb, nopțile cu temperaturi minime de peste 20 de grade sunt frecvente, făcând astfel aerul greu respirabil, disconfortul termic resimțit pe timpul nopții aici fiind printre cele mai mari din România în decursul sezonului cald.

Media multianuală a temperaturii în luna iunie este de 19,5 grade, în iulie de 22,2 grade în timp ce august are de asemenea o medie foarte ridicată, de 22 grade Celsius. O situație deosebită s-a petrecut în primele două săptămâni ale lunii august 2010, când s-au înregistrat în fiecare noapte temperaturi de peste 20 de grade iar în unele nopți chiar și peste 25 de grade. Tot atunci în apa Mării Negre s-au măsurat cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată, de 31-32 de grade!

Nebulozitatea în orașul lui Ovidiu este printre cele mai scăzute din țară pe timpul verii, litoralul românesc fiind, considerăm noi, printre cele mai bune zone turistice din Europa și datorită faptului că nu se înregistrează maxime termice de 40 de grade ca pe coastele mediteraneene ale Spaniei, Croației sau Greciei, temperaturile fiind în majoritatea timpului perfecte pentru plajă sau alte activități în aer liber (în jur de 28 de grade), în condițiile unui cer mai mult senin.

Adesea vara se dezvoltă în partea continentală a Dobrogei furtuni puternice datorate convergenței aerului provocată de briza Mării Negre, însă aceste furtuni nu afectează decât foarte rar și orașul, aproape singurele surse de precipitații fiind fronturile vestice sau ciclonii dezvoltați pe Marea Neagră, spre exemplu contrastul între mediile cantităților de precipitații la Cernavodă față de Constanța fiind relativ mare. În luna iunie media multianuală a precipitațiilor este de 40 de mm, în iulie 30 de mm, în timp ce august este de asemenea o luna secetoasă, cu doar 33 de mm.

Aceste medii ale precipitațiilor însă pot fi „mincinoase” în anumite cazuri, mai ales atunci când centrul unui ciclon aflat în vestul bazinului Mării Negre este aproape de oraș. Un exemplu este ziua de 28 august 2004, când s-a petrecut un eveniment posibil o dată la câteva sute de ani: în numai 18 ore la stația meteo Constanța au căzut 195 de mm, depășind precedentul record de aproape două ori, această cantitate de apă fiind de altfel și printre cele mai ridicate înregistrate vreodată în România într-un interval de 24 de ore! Litoralul Mării Negre și implicit și zona Constanței sunt de asemenea notorii pentru cea mai mare frecvență a evenimentelor turbionare din țară, aproape în fiecare an dezvoltându-se trombe marine de-a lungul coastei litorale, multe dintre ele fiind surprinse pe camerele video sau aparatele foto ale turiștilor.

constanta


Toamna în Constanța este una moderată termic și în general fără excese ale precipitațiilor. Temperatura medie multianuală a lunii septembrie poate fi considerată încă una de vară, (18,5 grade), în timp ce octombrie are o medie de 13,5 grade. Cea mai scăzută medie este bineînțeles în noiembrie (7,5 grade), când apar și primele manifestări hibernale ale vremii, spre sfârșitul lunii.

Precipitațiile sunt puține în orașul de pe malul Mării Negre și toamna, luna septembrie având o medie de 30 de mm, octombrie 31 de mm, luna cu cele mai bogate precipitații fiind noiembrie cu 43 de mm, aceasta fiind de altfel și cea mai umedă lună din an.

Ocazional toamna Dobrogea este afectată de cicloane retrograde situate în bazinul vestic al Mării Negre, acestea putând fi chiar foarte violente, cum s-a întâmplat pe 19 octombrie 2011, când viteza vântului a depășit izolat 100 de km/h iar valurile mării au atins o înălțime de 6-7 metri la țărm! Aceleași cicloane retrograde pot aduce cantități foarte importante de precipitații, la fel ca pe timpul verii, un astfel de exemplu fiind perioada 20-22 septembrie 2005 când în Constanța au căzut nu mai puțin de 127 de mm, ziua de 22 septembrie rămânând în memoria multora datorită inundațiilor catastrofale produse la Costinești ce au curmat viața a 6 oameni.

Prognozele vremea.ro pentru județul Constanța:

Vremea Constanta pe 15 zile
Vremea Constanta pe ore
Vremea Mamaia
Vremea Navodari
Vremea Eforie Nord
Vremea Eforie Sud



4 comentarii la „Curiozități și statistici climatologice ale orașului Constanța

    1. Vremea.ro Autor articol

      Datorită unor probleme medicale prognozele scrise au fost întrerupte. Următoarea prognoza va fi publicată pe 18 august.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.