Inceputul intervalului a fost dominat de o vreme in general frumoasa in toata Europa si usor mai calda decat normalul perioadei in toata partea vestica si central-sudica. In sudul peninsulei Iberica temperaturile s-au apropiat chiar si de 20 de grade, in timp ce in Germania si Italia maximele termice diurne s-au incadrat intre 10-15 grade, temperaturi de asemenea placute.

Situatia nu a fost la fel pe partea de est a continentului, unde prin scindarea vortexului polar a patruns un tentacul al acestuia, reprezentat printr-o advectie de aer arctic extrem de rece, cu temperaturi chiar si de -25 de grade la nivelul de 850 mb (aproximativ 1500 de metri).

Astfel, Rusia, Belarus, Ucraina, Romania iar cateva zile mai tarziu si zona peninsulei anatole au fost cuprinse de un val de frig serios, insotit de vant puternic mai ales in vecinatatea Marii Negre. Acest aer rece a fost foarte uscat pana a intrat in Marea Neagra, unde la contactul cu apa destul de calda a condus la formarea unor nori cu dezvoltare mare pe verticala, iar directia fiind nord-sud, extremitatea nord-vestica a Turciei incluzand metropola Istanbul au avut parte de adevarate furtuni de zapada. Fiind un oras foarte extins, nu a nins peste tot la fel, dar in cartierele vestice, unde au persistat mai mult benzile de ninsoare, s-au depus cantitati impresionante de zapada, de pana la 70 de cm!

In timp ce in restul Europei vremea a ramas cvasi-neschimbata, fenomenele meteo interesante au continuat in extremitatea sud-estica pe parcursul zilelor de joi si vineri, aerul rece de care aminteam mai sus intrand pana bazinul estic al Mediteranei, formand un ciclon in apropierea Ciprului, care in cele din urma a albit palmierii din Ierusalim sub un strat de 25 cm de zapada; chiar daca tehnic vorbind Israelul nu este in Europa, un astfel de fenomen rar merita mentionat.

In week-end, avansul unei depresiuni atlantice a pus capat vremii frumoase din vestul Europei, cei de acolo intorcandu-se la ceea ce sunt obisnuiti sa vada afara pe timp de iarna: vant si ploaie. Unda depresionara a ajuns mai apoi in partea vestica a Mediteranei, unde a adus furtuni cu descarcari electrice in zona peninsulei Italice, acolo urmand sa isi si faca veacul pe parcursul urmatoarelor zile.