Tara noastra a fost martora unor fenomene amestecate pe parcursul saptamanii trecute. Au fost prezente atat manifestari hibernale (ninsori) cat si fenomene specifice sezonului cald (furtuni cu descarcari electrice). In general o vreme alerta, mai ales in prima jumatate a saptamanii, trecand de la temperaturi de aprilie la temperaturi de ianuarie in unele zone. Luna martie nu se dezminte, in medie fiind printre cele mai active din punct de vedere meteo dintre toate lunile anului, iar prima decada a lui martie 2015 nu a facut rabat de la aceasta regula.

Desi ziua de luni a fost in general frumoasa si mult mai calda decat in mod normal in toata tara, acest lucru avea sa se schimbe incepand cu noaptea de luni spre marti, cand prin vestul Romaniei a patruns un front rece asociat unei depresiuni extinse centrata in sudul Peninsulei Scandinave. Odata cu frontul a intrat si un aer mai rece inclusiv la nivele mai joase, astfel incat precipitatiile au fost temporar si sub forma de ninsoare inclusiv pe timpul zilei, iar temperaturile s-au mai apropiat de mediile normale pentru prima decada de martie, ramanand insa in continuare usor mai ridicate decat in mod normal.

Frontul avand o deplasare foarte rapida implicit si instabilitatea de tip dinamic a fost ridicata, iar marti s-au semnalat averse de ploaie, lapovita si ninsoare in Transilvania si chiar si averse de grindina (!) in Muntenia, pe clasica linie de convergenta ce se formeaza pe aliniamentul Ploiesti – Bucuresti cand circulatiile sunt dinspre nord-vest. Unde a nins s-a depus si un strat subtire de zapada (Huedin – 4 cm), iar unde a plouat in averse s-au strans cantitati relativ insemnate de apa (Calarasi – 14 mm).

De mentionat un fenomen mai putin obisnuit petrecut marti seara in zona de nord a Bucurestiului: dinspre Ploiesti s-a dezvoltat o furtuna cu descarcari electrice care a prezentat caracteristici supercelulare (coloana de aer a fost in rotatie datorita forfecarii ridicate a aerului pe verticala; o sa ne reintalnim cu acesti termeni pe timpul verii) si din ea au cazut perdele de grindina marunta, aproape fara ploaie deloc, iar temperatura a scazut de la 6 grade la 0 grade in numai cateva minute, conform unor observatii locale.

Mai jos este un videoclip cu respectiva furtuna, observandu-se foarte bine capatul ei sudic (in dreapta imaginii):

Vantul a prezentat intensificari sustinute de 50 – 60 km/h mai ales in timpul averselor, dar acesta a fost o prezenta constanta si in toate zonele montane mai inalte, unde de altfel si stratul de zapada a crescut cu 5 – 15 cm si nu a lipsit viscolul.

Miercuri tara noastra s-a aflat intr-o scurta perioada de acalmie, in spatele frontului rece fiind o vreme stabila si frumoasa, chiar daca destul de racoroasa miercuri dimineata.

Incepand din noaptea de miercuri spre joi si pana vineri Romania a intrat sub incidenta unei depresiuni venite dinspre Marea Mediterana, ce a adus precipitatii insemnate cantitativ, local ninsori si intensificari sustinute ale vantului mai ales in partea sudica a tarii. Desi cea mai mare parte a precipitatiilor a ramas cantonata la sud de tara noastra, nu am fost ocoliti complet, ciclonul respectiv avand o mare intindere a campului precipitabil, ultima izobara inchisa aflandu-se in zona granitei Romaniei cu Ucraina.

Joi au fost precipitatii mixte in Transilvania, zonele deluroase din Oltenia si Muntenia si in Moldova de sub munte, in Banat si Dobrogea predominand ploile.
Temperatura a marcat si ea o scadere destul de accentuata in special in Transilvania pe fondul patrunderii de aer rece pe partea posterioara a ciclonului. Desi Dobrogea s-a aflat pe partea de front cald a ciclonului, a nins in muntii Macin (altitudine 400 – 500 m), evidentiind foarte bine gradientul termic vertical ridicat, la altitudinile mai joase din regiune temperaturile nefiind mai scazute de 5 grade.
Vantul a prezentat intensificari sustinute mai ales in Oltenia, cu rafale ce au depasit izolat 60 km/h.

Intensitatea maxima a ciclonului in Romania s-a desfasurat pe parcursul zilei de vineri, cand precipitatiile au fost cele mai abundente si temperaturile cele mai scazute. Cu toate acestea, insuficient aflux termic rece a facut ca precipitatiile sa ramana sub forma de ploaie in sudul tarii la altitudini mai mici de 300 m. Dar unde a nins, stratul de zapada a fost destul de consistent. Mai jos sunt numai cateva valori masurate pe parcursul zilei de vineri:

Boita: 20 cm;
Petrosani: 19 cm;
Dedulesti: 19 cm;
Campina: 12 cm;
Miercurea-Ciuc: 11 cm;
Sibiu: 9 cm.

In zonele unde au predominat ploile, cantitatile de apa au fost insemnate, joi si vineri inregistrandu-se urmatoarele valori maxime cumulate:

Craiova: 36 mm;
Giurgiu: 34 mm;
Bailesti: 33 mm;
Turnu-Magurele: 31mm;
Bechet: 28 mm
Bucuresti: 27 mm;
Rosiorii de Vede: 27 mm;
Constanta: 24 mm;
Calarasi: 22 mm;
Fetesti: 20 mm.

La munte s-a depus un strat consistent de zapada de 20-40 cm, aceasta fiind viscolita si spulberata pe creste de vantul puternic.

Singurele regiuni unde precipitatiile nu au fost prezente sau s-au inregistrat cantitati foarte mici de apa sunt Crisana, Maramures si nordul Moldovei, acestea fiind de altfel si zonele in care pe intreg parcursul iernii s-au inregistrat cele mai scazute cantitati de apa, instalandu-se deja fenomenul de seceta pedologica moderata.

Pe fondul unui strat nou de zapada, pe timpul noptii temperaturile s-au apropiat de limita gerului in depresiunile din estul Transilvaniei, la Miercurea-Ciuc inregistrandu-se o temperatura de -9 grade Celsius in cursul noptii de vineri spre sambata.

In week-end vremea a devenit in general frumoasa, cu unele innorari si ploi slabe persistand doar in sudul extrem in cursul zilei de sambata. Temperaturile de asemenea au marcat o usoara crestere, atingand valori mai degraba specifice inceputului de aprilie decat de prima decada de martie. Aceasta vreme frumoasa si stabila s-a datorat extinderii spre est a anticiclonului azoric, care a impins depresiunea mediteraneana spre sud, aceasta continuand insa sa activeze in Bulgaria.

Pentru a reliefa caracterul in general calduros al acestei saptamani, dar si usoara racire de la mijlocul ei, mai jos este o lista cu temperaturile maxime nationale diurne inregistrate in fiecare zi:

Luni: Moldova Veche si Bechet, 17 grade;
Marti: Titu, 16 grade;
Miercuri: Moldova Veche si Bechet, 14 grade;
Joi: Fetesti si Cernavoda, 11 grade;
Vineri: Satu-Mare si Sacuieni, 9 grade;
Sambata: Gurahont si Holod, 11 grade;
Duminica: Holod, 13 grade.

Concluzionand, vremea a fost foarte activa pe parcursul zilelor de marti, joi si vineri, asa cum ii sta bine unei luni martie adevarate. Desi marcanta a fost deceptia modelelor numerice matematice care au esuat sa prognozeze corect depresiunea de la sfarsitul saptamanii cu cateva zile inainte, in niciun caz nu s-ar putea vorbi de o lipsa a fenomenelor meteo interesante. Din contra, am avut parte de multa activitate, considerabil mai multa decat ceea ce se anunta a fi in cursul saptamanii viitoare.