Fascinanta poveste a prognozei meteo

Cuprins

“Ca la meteo”. Asa suna o melodie care face aluzie la prognozele pe care le fac specialistii si care e mai degraba ironica, sugerand ca aceste predictii sunt mai degraba inexacte si te pun “pe picior gresit”. Adevarul e insa ca majoritatea prognozelor emise de meteorologi sunt chiar foarte exacte, desi e la fel de adevarat si ca, dat fiind ca “prinzi” sute de mii de acest tip intr-o viata de om, e foarte posibil sa dai si de multe inexacte, mai ales cand vine vorba de cele care se refera la momente indepartate in timp.

Meteorologii au acum la dispozitie tehnologie de varf care ii ajuta, asta pentru ca, e bine sa ne aducem aminte, vremea este unul din cele mai importante lucruri de pe acest pamant. De o predictie corecta a vremii si temperaturii depind cele mai multe din recoltele agricole care hranesc lumea. Transporturile, comertul, piata asigurarilor si chiar si vacantele noastre depind, de asemenea, intr-o mare masura de vreme, asa ca anticiparea ei este esentiala.

Cum se facea pe vremuri

De mii de ani oamenii incearca sa prezica vremea. Ce au incercat pentru asta? Dar ce n-au incercat… De la vraci, magi incolo, cam de toate. Ceva mai precis, s-au bazat pe semnele naturii. Forma si momentul aparitiei norilor, comportamentul animalelor si asa mai departe. Si astazi, la tara, oamenii iti pot spune ca daca “musca mustele” sau anumite pasari se comporta ciudat, se apropie o ploaie sanatoasa. Si temperatura si presiunea aerului, estimate bineinteles, “la senzatie” , au folosit si ele.

Nu trebuie sa o mai spunem, oricat ar ajuta semnele acestea, sunt departe de a putea fi considerate cu adevarat prognoze meteorologice. Erau mai degraba o arta, nu o stiinta. Cel mai aproape de a sistematiza intr-o lucrare aceste fenomene a fost marele filosof grec Aristotel, cel care a scris aproape neverosimil de bine, tinand cont de faptul ca era secolul IV i.e.n., despre fenomene precum ploaia, furtuna, vantul sau fulgerele.

Stiinta intra in joc

Ati putea crede ca primele instrumente meteorologice “adevarate” au fost inventate abia in secolul XX sau, maxim, in secolul XIX, perioada de avant a “Revolutiei Industriale”.
Gresit. De fapt, la granita dintre Evul Mediu si Epoca Moderna, in asa-numita era a “Renasterii” au fost inventate unele care erau echivalentul laserelor sau stiintei biotehnologiei de azi. In prima jumatate a secolului XVI, germanul Nicholas Cusa inventa “higrometrul”, un instrument pentru masurarea umiditatii aerului. Ceva mai tarziu, italienii Galileo Galilei si Evanghelista Torriceli inventau termometrul, respectiv barometrul. Inventiile celor trei, dezvoltate si completate de altele, au contribuit decisiv la dezvoltarea meteorologiei. Si au schimbat cursul umanitatii, intr-o oarecare masura, facandu-ne mai putin expusi capriciilor vremii.

Tehnologia moderna, in slujba meteorologilor

Cum se face azi? Meteorologia se foloseste de multe instrumente care au facut prognozele mult mai exacte. Avem baloane meteorologice, avem statii meteorologice, dar mai ales avem foarte performantii sateliti meteorologici. Ei “prind” astfel informatii despre viteza si directia vanturilor, despre nori, despre topiri de zapada si pot prognoza – chiar foarte precis, dupa calcule complexe, mai ales pe intervale mai mici de cinci zile – fenomenele vremii. Ca sa dam un exemplu simplu, cand stii in ce directie duce vantul norii de ploaie si cat de “incarcati” sunt acestia, vei sti si unde o sa ai ploi si inundatii.

“Graficele” lor sunt pline de niste linii care pe unii ii fascineaza – izolinii, adica linii trasate pe o hartă sau pe o diagramă, de-a lungul cărora un element meteorologic sau climatologic oarecare este acelaşi, respectiv izobare, adica liniile care unesc punctele de egala presiune. Pe baza acestora se alcatuiesc ceea ce cunoastem drept harti meteorologice, care sunt pline, in cazul celor dinamice, si de fronturi atmosferice, viteze ale vantului, directii sau tipuri de precipitatii.

Cat de precise sunt prognozele?

Precizia prognozelor

Destul de precise, gradul de realizare a prognozei fiind de 97% pentru primele trei zile si de 90% pentru 5 zile. Mai apar insa si probleme, firesti atunci cand studiezi mega-sisteme dinamice precum cele care fac obiectul meteorologiei. Astfel, chiar si o mica schimbare in directia vantului sau in alt element poate afecta o multime de alte prognoze, schimband datele problemei pe zile intregi, ceva ce este cunoscut drept “the butterfly effect” in limba engleza, adica “efectul fluture”.

Cu toate astea, putem avea incredere in meteorologi, chiar si atunci cand “nu le iese”. Fac o treaba grozava printre noi. Nici nu ne dam seama ce-am fi fara ei.

2 păreri la “Fascinanta poveste a prognozei meteo

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *